Dragii mei,
Tare mi s-a facut pofta in a-mi petrece ceva timp intr-o cofetarie. Va invit si pe voi pentru ca va fi o incursiune tare placuta in acest paradis al ciocolatei, al martipanului si nucilor prajite, al migdalelor zdrobite ca sa se imprastie in aer mirosul lor divin si cu arome afrodisiace.
Este un loc cu o rezonanta speciala in sufletul meu si de aceea va propun, inca de la inceput, o ghicitoare. Sunt curioasa care si mai ales cati dintre voi, prieteni dragi de calatorie o sa ghiciti care este orasul si aceasta cofetarie pe care o sa o prezint azi.
Era intr-o duminica de primvara timpurie. Orasul abia se dezmortise din lentoarea nascuta de dupa petrecerile din noaptea trecuta. Totul in jur parea a astepta explozia copacilor inmuguriti si a verdelui crud ce iti schimba dispozitia. Oameni fel de fel se plimbau pe strada impanzita de porumbei blanzi ce-ti ciugulesc din palma. Fizionomii tinere si mai in varsta, vesele si triste sau pur si simplu indiferente. O piesa de teatru in derulare, pe care o urmaresti cu interes cand te afli intr-un oras strain.
Nefiind de prin partea locului incercam sa gasesc o cofetarie privind vitrinele si incercand sa intuiesc ce se intampla dincolo de ferestrele divers decorate. Aveam in minte aroma unei amandine si aburul perfect ce tresalta dintr-o ceasca de cafea.
Ceasul de la capatul strazii indica ora amiezii. din catedrala de peste drum au inceput sa iasa oamenii. Se pare ca slujba de duminica s-a incheiat. Probabil ca vor merge acasa sa manance si sa se bucure de restul zilei libere. O parte dintre doamnele venerabile s-au indreptat spre un local. Am decis sa le urmaresc si sa merg si eu acolo. Am intrat…
O cofetarie foarte eleganta si spatioasa. Mobilierul era confectionat din fier forjat si lemn de esenta tare frumos finisat. Pe fiecare masa in parte se gasea un meniu, scrumiera si suporturi pentru pahare. In partea dreapta gaseai tot ce iti dorea sufletul. Am dedus ca trebuie sa comanzi si apoi sa te asezi la masa. Zis si facut. Dar ce sa alegi? In galantarele frigorifice era o multime de sortimente de prajituri preparate din ce nu ti-ai putut inchipui ca se poate face o prajitura. Amandine si ecleruri, savarine si tarte mici cu fructe de padure, viu colorate si scaldansu-se in gelatina si frisca. Apoi tot felul de bunatati de patiserie: cornuri cu marmelada, nuca si ciocolata, foietaje si placinte cu branza dulce cu stafide, fursecuri si saratele. Am decis ca amandina, o cafea mare si un fresh de fructe exotice. sunt alegerea cea mai buna.
Dar nu diversitatea produselor si etalarea lor m-a impresionat. Aproape toate cofetariile stiu sa faca asa ceva. Cand m-am asezat la masa, asteptand sa mi se aduca ce am comandat am privit in jurul meu. Am ramas placut surprinsa de atmosfera de prietenie. Parca erai intr-un loc unde toata lumea se cunoaste cu toata lumea. Domnii cu cravata sau esarfe de matase boeme inclinau respectuos capul a salut inspre doamnele venerabile. Ele purtau palarii din fetru usor cu diverse elemnete decorative, de la pene asortate pana la flori. Siragurile de perle le inobilau atitudinea iar degetele incercate de anii trecuti de viata iti dadeau sentimentul ca trebuie sa te apleci respectuos intr-o atitudine de noblesse obilge.
Fetele care serveau la mese isi cunosteau clientii dupa nume si preferinte si nu mai era nevoie ca acestia sa se aseze la coada sa faca o comanda. Erau vazuti de cum intrau, intampinati cu un zambet respectuos si familiar in acelasi timp si apoi se asezau direct la masa.
Grupul de doamne, carora le datorez aceasta incursiune s-a asezat la o masa in apropierea geamului. Fata le-a adus niste fursecuri tavalite prin nuca prajita si macinata mai mare. Langa aceste fursecuri doamnele au servit cate un pahar cu sampanie. Au complimentat fata pentru servirea ei prompta, au ras si au povestit pret de o jumatate de ora buna, au cerut elegant nota de plata si au plecat apoi zambind spre casele lor.
Asa vad eu dragi prieteni o cofetarie perfecta!
Multele altele de citit gasiti aici
Restaurante 